Analiza comparativă explicativă între dismorfia peniană (PDD) și dismorfia genitală feminină (FGD) - utilă atât pentru înțelegere teoretică, cât și pentru aplicabilitate clinică.

Dismorfia peniană (PDD) vs. dismorfia genitală feminină (FGD)

1. Încadrarea clinică comună

Atât PDD, cât și FGD sunt subtipuri focalizate ale Body Dysmorphic Disorder (BDD) și împărtășesc un nucleu psihopatologic comun:

> preocupare obsesivă pentru o zonă genitală

> defect perceput minim sau imaginar

> suferință intensă și disproporționată

> comportamente compulsive (verificare, camuflare, evitare)

> afectare a funcționării sexuale și relaționale

》 Diferența nu este de structură psihopatologică, ci de conținut simbolic și de context cultural.

2. Obiectul dismorfiei: conținut simbolic diferit

PDD – penisul > simbol al masculinității, puterii, performanței

asociat cu ideea de:

> „valoare ca bărbat”

> „capacitate de a satisface”

> „competitivitate sexuală”

Distorsiunea centrală:

> „Dacă penisul meu nu este suficient → stunci eu nu sunt suficient ca bărbat.”

FGD – vulva (labiile, clitorisul)

simbol al acceptabilității, feminității, dorinței de a fi aleasă

> accent pe:

> estetică

> „normalitate”

> lipsa excesului, simetrie

Distorsiunea centrală:

> „Dacă vulva mea nu arată bine → sunt indezirabilă / neatractivă, fără feminitate.”

3. Diferențe în distorsiunile cognitive dominante

PDD – distorsiuni orientate spre performanță

> catastrofare sexuală („voi fi respinsă/respins”)

> comparație socială obsesivă

> supraevaluarea dimensiunii ca predictor al satisfacției partenerei

> gândire alb-negru („mic = eșec”)

FGD – distorsiuni orientate spre estetică și expunere

> rușine corporală intensă

> hipervigilență față de privirea celuilalt

> supraestimarea normelor estetice

> fuziune identitate-corp („corpul meu sunt eu”)

4. Experiența emoțională predominantă

PDD FGD

anxietate de performanță rușine și jenă

frică de evaluare sexuală frică de expunere

furie auto-direcționată dezgust față de corp

sentiment de inadecvare sentiment de „defect”

》În PDD domină anxietatea; în FGD domină rușinea.

5. Factori de vulnerabilitate specifici

PDD

> abuz emoțional, umilire

> teasing legat de masculinitate

> atașament evitant / anxios

> presiuni culturale asupra performanței

> consum de pornografie comparativă

FGD

- sexualizare timpurie

- rușinare corporală în familie

- mesaje culturale despre „puritate” și „frumusețe”

- experiențe ginecologice invazive

- expunere la imagini genital-estetice standardizate

6. Impactul asupra sexualității

PDD

> disfuncție erectilă psihogenă

> dificultăți orgasmice

> monitorizare excesivă a reacției partenerei

> evitare a intimității spontane

FGD

> inhibiție sexuală

> evitarea nudului, a luminii

> dificultăți de excitare

> disociere în actul sexual

》 În ambele cazuri, plăcerea este înlocuită de auto-evaluare.

7. Comportamente compensatorii

PDD

> dispozitive de mărire

> exerciții compulsive

> căutarea intervențiilor urologice

> verificare repetată în oglindă

FGD

> camuflare (poziții, întuneric)

> epilare excesivă

> comparație obsesivă

> solicitare de labioplastii sau alte intervenții chirurgicale de estetică genitală 

8. Chirurgia estetică: rol și risc

În ambele tulburări:

> chirurgia NU tratează cauza

> poate agrava simptomele

> crește focalizarea obsesivă

> întărește schema dismorfică

Diferență notabilă:

> labioplastia este mai „normalizată” social

> mărirea penisului este mai stigmatizată dar ambele pot deveni compulsii medicalizate

9. Abordarea terapeutică comparativă

Elemente comune:

- CBT specific BDD

- reducerea verificării și evitării

- restructurarea credințelor despre valoare

- expunere corporală graduală

- intervenții asupra rușinii

Accente diferite:

PDD

- lucrul cu masculinitatea internă

- redefinirea performanței

- deconstruirea miturilor sexuale

- reducerea comparației sociale

FGD

- reconectare cu corpul

- normalizarea diversității anatomice

- lucrul cu rușinea sexuală

- siguranță și prezență corporală

10. Concluzie integrativă

PDD și FGD sunt două expresii diferite ale aceleiași răni psihice:

> valoarea personală condiționată de corp și aspect

Diferența este doar limbajul simbolic:

》 bărbatul suferă prin performanță

》femeia suferă prin expunere

Vindecarea apare când:

> corpul încetează să mai fie motiv de judecată și autosabotare 

> sexualitatea revine la funcția ei relațională

> valoarea de sine devine necondiționată

Bibliografie:

1. Dworakowski, O., Drüge, M., Schlunegger, M., & Watzke, B. (2022)

Body dysmorphic disorder of female genitalia: a qualitative study of Swiss obstetrician-gynecologists’ experiences and practices. Archives of Gynecology and Obstetrics, 305, 379–387.

DOI: 10.1007/s00404-021-06270-w 

2. Veale, D., Eshkevari, E., Ellison, N., Cardozo, L., Robinson, D., & Kavouni, A. (2013)

Validation of genital appearance satisfaction scale and the cosmetic procedure screening scale for women seeking labiaplasty. Journal of Psychosomatic Obstetrics & Gynecology, 34(1): 46–52.

DOI: 10.3109/0167482X.2012.756865 

3. Clinical Trial (2024)

Genital Self-Image and Body Dysmorphic Symptoms in Patients Undergoing Central Wedge or Linear Labiaplasty.

PMID: 38739890 (nu are încă DOI publicat în baza centrală, dar este studiu clinic recent relevant). 

4. Gribbin, C. (capitol, 2025)

Vaginal Dysmorphia – psihosexual & psihosocial perspectives on genital appearance concerns. (Taylor & Francis Group) (deși capitolul nu are DOI registrat la nivelul abstractului, este un material de referință academic). 

Literatură generală și recenzii asupra BDD și mecanismelor psihologice

(Aceste lucrări nu sunt neapărat axate exclusiv pe tulburari dismorfice genitale, dar oferă fundație teoretică și clinică pentru studiul BDD, inclusiv în PDD și FGD)

1. Phillips, K. A. (2023)

Body Dysmorphic Disorder in Women: Clinical Overview, Diagnosis, and Treatment. Elsevier Science Review Article (relevă BDD general și strategii terapeutice). 

2. Veale, D., et al. (2018)

Body Dysmorphic Disorder: A Survey of Fifty Cases. British Journal of Psychiatry / Cambridge Core (BDD ca diagnostic). 

3. Hartmann, A. S., et al. (2020)

An empirically derived recommendation for the classification of body dysmorphic disorder. PLoS ONE, 15(6): e0233153.

DOI: 10.1371/journal.pone.0233153 

Ghiduri/ surse clinice conexe

EAU Penile Size Abnormalities and Dysmorphophobia Guidelines ( capitol din ghiduri de sănătate sexuală privind diferențierea BDD/PDD de mică dimensiune vs. normală (SPA).