Umbrele dorinței: O scurtă analiză reflexivă despre dependență

 

Într-o seară târzie, Andrei, 34 de ani, stătea singur la biroul lui, cu lumina monitorului reflectată în față. Își promisese că va juca doar „o rundă” înainte de culcare. La un moment dat, un zgomot l-a făcut să tresară: era alarma de pe telefon, anunțând începutul unei noi zile de muncă. Nici nu-și dăduse seama când trecuseră opt ore. Îi era rușine și în același timp știa că în câteva ore va repeta totul. „Nu mai e distracție… e o nevoie adictivă ”, își spuse.

Aceasta este esența dependenței: momentul în care plăcerea se transformă într-o obligație interioară, iar libertatea se topește în spatele unei uși pe care tot noi am închis-o.

Ce este dependența?

Din punct de vedere psihologic, dependența nu este doar o problemă de voință, ci un model complex de comportamente și reacții neuropsihologice care implică:

》Căutarea compulsivă a unei experiențe (substanță, activitate, stimul)

》Pierderea controlului asupra frecvenței și intensității comportamentului

》Continuarea comportamentului în ciuda consecințelor negative

》Toleranță și sevraj ~ nevoia de mai mult și reacții fizice/emoționale la lipsa obiectului adicției

Dependența nu este limitată la droguri ~ orice activitate capabilă să stimuleze intens sistemul de recompensă al creierului (nucleus accumbens, dopamină) poate deveni adictivă.

Ce se ascunde specific în spatele adicțiilor?

1. Dependența de jocuri video

Psihologic: oferă un sentiment de control, realizare și apartenență virtuală, greu de găsit în viața reală.

Motivația ascunsă: anxietate socială, singurătate, stima de sine scăzută, nevoia de evadare din realitate.

Mecanism: feedback instantaneu, recompense rapide, progres vizibil ~ elemente care creează un ciclu dopaminergic continuu.

2. Dependența de cumpărături (oniomania)

Psihologic: cumpărăturile devin un substitut pentru validare, iubire sau siguranță.

Motivația ascunsă: gol emoțional, relații deficitare, sentiment de lipsă a controlului asupra propriei vieți.

Mecanism: plăcerea anticipării și a achiziției ~ nu obiectul cumpărat în sine este cel care adictivizează.

3. Dependența de droguri

Psihologic: alterează percepția realității, reduce durerea emoțională, amplifică plăcerea.

Motivul ascuns: traume severe, abuz, depresie, lipsa unui sens existențial.

Mecanism: modifică chimia creierului până la reorganizarea sistemelor de recompensă, motiv pentru care renunțarea implică atât sevraj fizic, cât și psihologic.

4. Dependența de consum pornografic

Psihologic: stimulează sistemul de recompensă fără efort emoțional sau relațional.

Motivul ascuns: rușine sexuală, traumă sexuală, dificultăți de intimitate reală, anxietate de performanță.

Mecanism: expunerea repetată crește toleranța, ducând la căutarea de stimuli tot mai intensi și devianți față de preferințele inițiale.

Factori predispozanți: Vulnerabilitatea psihologică vs. rană/traumă psihologică 

Vulnerabilitatea psihologică este precum un sol fragil, predispus la eroziune. Ea nu este o rană propriu-zisă, ci o sensibilitate emoțională crescută, o predispoziție spre a reacționa mai intens la stres, frustrare sau respingere. Poate fi moștenită genetic, modelată de un stil de atașament anxios sau de experiențe de viață timpurii în care copilul a fost expus la critici constante, lipsă de validare sau absența siguranței emoționale. Persoanele vulnerabile nu sunt condamnate să dezvolte o dependență, dar terenul lor interior este mai receptiv la forme de evadare sau automedicație emoțională.

Rana sau trauma psihologică, în schimb, este evenimentul concret și dureros care produce o ruptură vizibilă în echilibrul interior. Poate fi vorba despre un abuz, o pierdere bruscă, o respingere profundă, o umilire sau orice experiență care lasă urme emoționale adânci. Dacă vulnerabilitatea este predispoziția, trauma este declanșatorul ~ sămânța care odată ajunsă în solul fragil, poate prinde rădăcini și se poate transforma într-un comportament adictiv.

În multe cazuri, dependența nu apare dintr-o simplă curiozitate, ci ca o încercare disperată de a calma sau amorți o durere veche. Iar acolo unde există și vulnerabilitate, și traumă, riscul de adicție crește exponențial.

Recomandări psihologice

1. Autoobservare și conștientizare

》Ținerea unui jurnal al impulsurilor și comportamentelor.

》Identificarea declanșatorilor emoționali și situaționali.

2. Lucru pe rădăcina/cauza problemei, nu doar pe simptom

》Terapie cognitiv-comportamentală (CBT) pentru restructurarea gândurilor automate.

》Terapie focalizată pe traumă (EMDR, somatic experiencing).

3. Înlocuirea comportamentului adictiv cu alternative sănătoase

》Activități care aduc recompensă naturală: sport, artă, voluntariat, interacțiuni sociale autentice.

4. Reglarea emoțională

》Practici de mindfulness și respirație conștientă.

》Jurnalul ABC cu codificare REBT pentru disputarea credințelor iraționale.

5. Construirea unui sens personal

》Definirea valorilor proprii și stabilirea de obiective aliniate cu acestea.

》Explorarea identității dincolo de rolul de „consumator” sau „performer” într-un domeniu.

Concluzie finală

Dependența este în esență o negociere dureroasă între nevoia umană de plăcere și nevoia de libertate. Ea se instalează când în lipsa unui sprijin interior solid, căutăm alinare în repetiția compulsivă a unei experiențe. Deși societatea tinde să condamne dependențele, adevărul este că ele spun povești despre oameni care au încercat să se repare singuri ~ dar au ales un „leac” care a devenit o altă rană.

Procesul de vindecare nu presupune doar eliminarea comportamentului, ci și reconstruirea persoanei care nu mai are nevoie de el.

Bibliografie utilă:

1. Gabor Maté – In the Realm of Hungry Ghosts: Close Encounters with Addiction (*Carte apărută și în lb. română sub titlul "Pe tărâmul fantomelor înfometate " la Ed. Herald)

2. Johann Hari – Chasing the Scream

3. Bruce K. Alexander – The Globalization of Addiction

4. Patrick Carnes – Out of the Shadows: Understanding Sexual Addiction

5. Daniel Siegel – The Developing Mind

6. Bessel van der Kolk – The Body Keeps the Score (*Titlul in lb. română "Corpul nu uită niciodată " apărută la Ed. Adevar Divin)