Fantezia sexuală incestuoasă: O incursiune psihologică
.webp)
„Oglinda din vis”
„Am visat că mă uitam într-o oglindă și în spatele meu era tata. Nu era ceva sexual, dar totul era confuz... apoi m-am trezit tulburată.”
(Confesiune din terapie, femeie 32 ani)
Fanteziile sexuale incestuoase apar adesea ca vis, fantezie sexuală trecătoare sau obsesivă, simbol oniric sau mecanism de compensare psihologică. Ele sunt rareori expresii de dorință literală ci mai degrabă semnale ale unor dinamici profunde, nerezolvate.
"Fotografia”
Vlad, un coleg psihoterapeut la început de drum, tria într-o seară cutii cu poze vechi pentru un atelier despre atașament. A găsit un polaroid îngălbenit: un băiețel își ținea mama de mână pe malul unui râu, privirea lui pierdută între afecțiune și un soi de fascinație copleșitoare. În clipa aceea, Vlad a înțeles că unele emoții timpurii sunt mai intense decât poate conține psihicul copilului; dacă rămân neintegrate, se pot metamorfoza peste ani, în dorințe pe care cultura le numește „interzise”. Polaroidul nu era despre incest; era despre puterea formativă a primului obiect de atașament și despre dramele ce izbucnesc atunci când sexualitatea se împletește cu nostalgii copilărești, fără filtru conștient.
(reflecție psihologică)
Complexele originare: Oedip și Electra
Freud a descris complexul Oedip ca pe o fază universală în care copilul își investește libidoul în părintele de sex opus și îl vede pe celălalt ca rival. La scurt timp, Jung a propus termenul Electra pentru dinamica oglindită la fete, deși Freud a respins eticheta ca redundantă. Cercetările contemporane le consideră mai curând metafore clinice decât legi universale: dezvoltarea identității de gen și a dorinței se arată mult mai fluidă, influențată de atașament, neurodezvoltare și mediu socio-cultural.
Atașament primar, Westermarck și atracția „interzisă”
În majoritatea familiilor, efectul Westermarck – desensibilizarea erotică între copii crescuți împreună până la ~6 ani, protejează împotriva incestului. Când condițiile obișnuite sunt întrerupte (separare timpurie, adopții, reuniuni familiale târzii), mecanismul poate eșua, favorizând așa-numita Genetic Sexual Attraction (GSA), documentată la reuniunile dintre adoptați și rudele biologice. Lipsa amprentării timpurii, combinată cu recunoașterea trăsăturilor genetice comune, poate genera un mix intens de atașament și excitație, trăit drept confuzie identitară și rușine.
1. Ce este fantezia incestuoasă?
Fantezia de acest fel implică gânduri, impulsuri sau imagini sexuale cu o persoană din cadrul familiei biologice sau sociale (părinte, frate/soră, unchi/mătușă, copil, fiu vitreg etc.). Deși profund tabuizate, asemenea fantezii nu implică automat un comportament sexual real iar în multe cazuri persoana nu le dorește sau nu le înțelege.
2. Mecanismele psihologice implicate
》Confuzia dintre atașament și erotism: când afecțiunea copil-părinte nu a fost clar delimitată emoțional, apare un transfer afectiv erotizat (ex: lipsă de intimitate sănătoasă, mame intruzive sau tați seducători).
》Parentificarea: copilul e pus în rolul partenerului emoțional al părintelui. Erotizarea relației devine o formă inconștientă de loialitate.
》Fixarea oedipiană: o stagnare în etapa oedipiană, unde copilul nu reușește să se distanțeze simbolic de părintele dorit.
》Mecanismul de reparație: fantezia apare ca o încercare de a „repara” o traumă sexuală infantilă sau o relație disfuncțională cu părintele abuzator.
》Disocierea și idealizarea: în cazuri de abuz, creierul poate disocia trauma și o poate reinterpreta erotic pentru a recâștiga controlul („dacă am vrut, n-a fost abuz”).
3. Traume și stiluri parentale favorizante
▪︎ Factori traumatici:
》abuz sexual în copilărie
》expunere precoce la sexualitate
》lipsa limitelor corporale în familie
》neglijență emoțională cronică
》mame dependente emoțional de fii („soți de substitut”)
》tați posesivi cu fiicele, seducători sau geloși
▪︎ Stilurile parentale care pot favoriza fanteziile incestuoase
Fanteziile acestea nu apar în vid psihologic, ci sunt adesea înrădăcinate în dinamici familiale timpurii, în care rolurile, granițele emoționale și corporale au fost distorsionate sau slab definite.
Un stil parental intruziv și seductiv este unul dintre cei mai puternici predictori ai erotizării inconștiente a relației cu părintele. În aceste familii, părintele adesea mama în cazul băieților intră frecvent în spațiul corporal și emoțional al copilului, fără a respecta autonomia acestuia. Îmbrățișările pot deveni prelungite sau ambigue, atingerile nu mai sunt clar non-sexuale, iar copilul învață să asocieze confuz afecțiunea cu erotismul.
Un stil parental distant și evitant, în care părintele este rece, absent emoțional sau complet inaccesibil, poate favoriza fantezii în care copilul imaginează o formă de apropiere totală cu acel părinte, o unire simbolică care ajunge uneori să capete conotații erotice. În astfel de cazuri, fantezia incestuoasă devine o formă de reparare a rupturii afective parentale și de creare a unei intimități care nu a existat niciodată în realitate în mod sănătos.
Un stil abuziv și controlator, prezent în familiile cu violență psihică sau sexuală, determină adesea un amestec distructiv de frică, supunere și erotizare. Copilul, lipsit de siguranță și control, învață uneori să transforme inconștient spaima în plăcere pentru a supraviețui psihic. Fantezia incestuoasă devine astfel o formă de resemnificare a traumelor, o încercare de a regăsi putere într-o experiență în care a fost lipsit de ea.
În cazul în care părintele dezvoltă o dependență emoțională față de copil, vorbim de o relație fuzională în care copilul devine confident, partener simbolic sau substitut afectiv pentru adult. Astfel de relații, de tip mamă-fiu sau tată-fiică, pot genera confuzie identitară și un amestec între rolurile parentale și erotice. Copilul ajunge să interiorizeze rolul de „partener afectiv exclusiv”, ceea ce poate genera mai târziu fantezii incestuoase cu funcție de menținere a loialității sau a sentimentului de valoare personală.
În toate aceste contexte, lipsa granițelor sănătoase, erotizarea relațiilor de atașament și confuzia între intimitatea emoțională și cea sexuală creează un teren fertil pentru apariția fanteziei incestuoase, care rareori este despre sex propriu-zis, ci mai curând despre putere, siguranță, reparație și sens.
4. Profile de personalitate asociate
▪︎ Tulburări de personalitate borderline – relații fuzionale, dificultate în diferențierea afectiv-sexuală, fantezii de fuziune totală.
▪︎ Tulburări disociative – fantezii cu conținut incestuos ca mecanism de coping.
▪︎ Tulburări obsesiv-compulsive – fantezii intrusive nedorite, cu intensă vinovăție.
▪︎ Tulburare de stres posttraumatic – reinterpretare erotică a traumei ca formă de control psihic.
▪︎ Narcisism patologic – erotizarea relației cu „copilul-oglindă”, în special la tații seducători, dar nici mamele nu sunt in total excluse.
5. Forme și manifestări posibile
》fantezii recurente cu părintele de sex opus/frate/soră/bunic/ă, mătușa/unchi
》vise erotice repetate cu o figură familială
》dificultăți de a dezvolta intimitate cu un/o partener/ă în afara cercului familial
》atracție pentru parteneri care seamănă cu o rudă
》roleplay-uri sexuale cu tematici incestuoase
》atracții față de frați vitregi sau nebiologici
6. Când devine patologică?
Conform ICD-11, atracția incestuoasă devine diagnosticabilă ca tulburare parafilică doar dacă:
》1. persoana acționează asupra fanteziilor cu o rudă incapabilă să consimtă, sau
》2. trăiește distres marcat (nu doar anxietate morală) ori riscuri obiective .
În DSM-5-TR apare în categoria "alte tulburări parafilice specifice ” când criteriile de suferință, durată și funcționalitate sunt îndeplinite. Important!! 》 atracția pur fantasmatică, fără risc de acțiune și fără distres semnificativ, nu obligă la diagnostic, dar rămâne un subiect clinic delicat.
▪︎ Patologică este atunci când:
》fantezia devine compulsivă și disociativă
》produce suferință psihică severă, rușine paralizantă și distres intens care afectează negativ mai toate ariile vieții
》determină comportamente de apropiere fizică neconsensuale
》interferează cu viața sexuală și relațională reală
》implică dorința de a acționa in act fantezia fără a exista un consens (legal și moral) în acest sens
7. Norme morale, legale, consensuale, culturale și religioase
În majoritatea tradițiilor religioase, incestul este considerat păcat grav; cultural, el amenință ordinea genealogică și solidaritatea familială.
În toate cele trei mari religii monoteiste (creștinism, iudaism, islam) incestul este văzut ca o ruptură a ordinii sacre a relațiilor familiale.
Este considerat nu doar un păcat, ci și un act traumatic, distructiv și profund imoral.
Germania: § 173 StGB sancționează raporturile sexuale între părinți–copii și frați cu până la 3 ani închisoare .
România: art. 377 NCP prevede 1–5 ani închisoare pentru relațiile sexuale consimțite între rude directe sau frați .
Dezbaterea etică rămâne vie: Consiliul German de Etică a sugerat în 2024 relaxarea pedepsei pentru frați adulți crescuți separat , invocând autonomia, în timp ce instanțele europene au apărat menținerea interdicției .
Franta, Spania, Turcia, Rusia sau Portugalia de exemplu, au o legislație ceva mai permisivă și nu incriminează direct incestul, ca infracțiune, atât timp cât raporturile sexuale sunt consensuale, cei care le întrețin nu sunt minori iar actele sexuale nu au loc în public ca prin prin expunerea acțiunii lor sa scandalizeze opinia, ordinea și liniștea publică.
Așadar, România și Germania interzic incestul ca relație sexuală între rude de sânge (pe linie directă) (Cod penal RO: Art. 377; Cod penal Germania: §173 StGB).
Fantezia, ca proces intern, nu este sancționabilă dar poate deveni periculoasă dacă trece în acțiune fără consimțământ legal sau dacă implică minori.
În Italia, fapta de incest nu este pedepsită automat, ci doar dacă provoacă tulburare socială, adică dacă devine cunoscută și generează indignare publică. În practică, dacă relația este ascunsă și nu produce o reacție din partea comunității, autoritățile ar putea să nu intervină penal.
Așadar, conform articolului 564 din Codul Penal italian, incestul este pedepsit numai dacă provoacă „scandal public”. Asta înseamnă că nu este suficient ca două persoane înrudite biologic să întrețină relații sexuale pentru ca fapta să fie penalizată, aceasta trebuie să devină cunoscută în societate și să genereze o reacție socială negativă, adică un „scandal public”.
Pedepsele posibile în Italia:
》Între 1 și 5 ani de închisoare pentru actul incestuos simplu (cu condiția scandalului public).
》Între 2 și 8 ani de închisoare dacă între rudele implicate există o relație incestuoasă continuă sau stabilă.
》Dacă una dintre persoane este minoră, se aplică pedepse mai mari, mai ales dacă cealaltă persoană este adultă.
Dacă incestul este comis de un părinte, cu atât mai mult acesta poate pierde autoritatea părintească asupra copilului.
Conform articolului 201 din Codul penal al Republicii Moldova:
„Raportul sexual între rude pe linie dreaptă până la gradul al treilea inclusiv, precum și între frați și surori” se pedepsește cu închisoare de până la 5 ani .
Excepție între minori: fapta nu este incriminată dacă ambii sunt sub 18 ani și diferența de vârstă nu depășește 2 ani
Cum se diferențiază incestul de viol:
Incestul presupune consimțământ între părți (deși rude).
De reținut! -》Dacă raportul este neconsimțit sau dacă una dintre părți este constrânsă, minor/ă ori sub influență 》 se califică drept violență sexuală sau viol, incriminat separat și pedepsit mult mai sever.
Granițe fine între moral și penal:
• Fantezia rămâne privată 》moral discutabilă, dar nepenalizată dacă nu implică materiale ilegale și nu dăunează prin acțiune altuia.
• Consimțământul între adulți în linie colaterală (frați) 》 legal în unele țări ( ex. Franța), dar sancțional (penal) în Germania și România; condamnarea depinde de jurisdicție.
• Fapta comisă cu rudă pe linie directă (părinte-copil) 》 mereu penală: diferența de putere invalidază consimțământul; din punct de vedere clinic constituie abuz, chiar dacă copilul este major.
8. Recomandări pentru partenerii de cuplu
》evitați rușinarea sau patologizarea directă a fanteziei sau a partenerului/ei
》întrebați despre contextul afectiv al fanteziei („Ce simbolizează pentru tine/ Ce semnificație are fantezia?”)
》discutați limitele morale și erotice ale cuplului
》încurajați psihoterapia/sexterapia, mai ales dacă există traume nerezolvate sau traume sexuale
》diferențiați între fantezie și acțiunea reală. NU toate fanteziile implică dorință de implementare sau punere concretă în act.
9. Exemple de intrebări terapeutice (REBT/CBT) pt descoperirea semnificației fanteziei:
1. Ce nevoie psihologică pare să îți împlinească această fantezie?
2. Cine este figura simbolică reală din această fantezie și ce vrei de fapt de la ea?
3. Ce s-ar întâmpla dacă ai renunța la această fantezie? Ce ar rămâne în tine? Cum ai percepe schimbarea sau lipsa elementului erotic incestual?
4. Ce convingeri despre sine sau corpul tău sunt activate de acest conținut?
5. Este fantezia un spațiu de control? Sau un mod de a repara o rană veche?
10. Întrebări pt autoreflectare:
1. Care este natura exactă a dorinței mele? (afecțiune, confirmare, erotism?)
2. Ce nevoi timpurii de atașament (protecție, validare) pot sta sub această atracție?
3. Cum ar fi dacă aș discuta deschis cu un specialist, fără teamă de judecată?
4. Ce consecințe legale și relaționale ar avea acțiunea fanteziei mele?
5. Există alternative sănătoase de satisfacere a nevoilor de apropiere și intimitate?
11. Când e necesară terapia sau evaluarea psihologică?
》Când apare distres personal semnificativ (ruminație, rușine, anxietate severă).
》Risc de acțiune (planificare, oportunități concrete, auto-control slăbit).
》Context puternic moral-religios care amplifică vinovăția, fără spațiu de procesare.
》Istoric de abuz sexual – atracția sexuală poate fi o formă de reacție traumatică
12. Sugestii profesionale și linii concrete de acțiune:
Nu vă identificați cu fantezia 》 dorința nu = acțiune; spațiul psihic poate conține imagini interzise fără a le pune în act.
Căutați suport specializat 》Psihologi/psihoterapeuți cu formare în sexologie/sexterapia parafiliilor; evitarea auto-stigmatizării.
Evitați trigger-ele: 》consumul de pornografie „incest role-play” poate intensifica scriptingul erotic.
Consolidați rețeaua socială non-sexuală 》 pentru a reduce izolarea și ruminația.
Educați-vă asupra legislației 》 cunoașterea consecințelor poate funcționa ca barieră decisivă.
13. Concluzii psihologice finale
Fanteziile incestioase nu definesc patologia unui individ ci vorbesc despre nevoi profunde, dorințe de fuziune, răniri relaționale și granițe afective nerezolvate.
Ele pot fi vocea simbolică a unei dureri, o invitație la integrarea identității sexuale cu trecutul afectiv.
Abordarea terapeutică cere empatie, nu judecată.
Bibliografie esențială
Lb. română:
V. Rădulescu - Psihanaliza și sexualitatea interzisă, Editura Trei
A. Pleșu - Despre îngeri și demoni interiori (cap. despre limite morale)
M. Bader - Sexualitatea masculină
R. J. Stoller - Perversiunea, forma erotică a urii
Udroiu, M. (2024). Drept penal. Partea Specială (ed. VI) – comentariu la art. 377 NCP.
Zamfirescu, V. (2015). Introducere în psihanaliza freudiană.
Crișan, C. (2022). „Incestul în practica psihologică și forensică”, Revista Română de Psihologie Clinică.
Jean-Claude Larchet (2016). Ortodoxia și sexualitatea (L'Église face aux défis contemporains. Editions du Cerf.)- Analiză ortodoxă actuală despre sexualitate, abuz și sfințenia familială.
Lb. engleză:
Ferenczi, S. (1932). - Confusion of Tongues Between the Adults and the Child.
Glasser, M. (1996). - The Roots of Sexual Offending: Psychoanalytic Contributions.
Renshaw, D. (2011). - Incest Fantasies in Adult Sexuality: A Clinical Perspective.
Leavitt, F. (2010). - Sexual Fantasies: At the Crossroads of the Unconscious.
Wilson, R. A. (2022). - „Incest, Avoidance and Attachment: Revisiting the Westermarck Effect”, Philosophy of Science .
Pullman, L. E. & Seto, M. C. (2019). - „Disgust and Incest Avoidance”, Evolutionary Psychology
Herman, J. (2000).- Father-Daughter Incest. Harvard University Press.
BBC Ethics Archive (2023). - Incest and the Law.
WHO Working Group (2017). - „Proposals for Paraphilic Disorders in ICD-11” .
The New Interpreter's Bible Commentary (Abingdon Press) - Comentarii teologice detaliate asupra episoadelor din Geneza și Epistole.
Courtois, Christine A. (2010). Treating Complex Traumatic Stress Disorders (Adults). Guilford Press. - Include protocoale pentru victimele de incest și abuz sexual intrafamilial.
Neumann, Erich (1955). The Great Mother: An Analysis of the Archetype. Princeton University Press. - Explorează dinamica femininului periculos/salvator, relevantă în analiza fiicelor lui Lot.
Don Browning & David Clairmont (2011). American Religions and the Family: How Faith Traditions Cope with Modernization. Columbia University Press.- Include o secțiune comparativă despre sexualitate, abuz și incest în religii monoteiste.
Lb. germană:
Kernberg, O. - Schwere Persönlichkeitsstörungen. Theorie, Diagnostik, Behandlung.
Jürgen Körner - Sexualität und Perversion: Zwischen Norm und Devianz.
Briken, P. et al. - Handbuch Sexualmedizin (Springer, 2021)
Maisch, H. (1973). - Inzest. Deutsch.
Thomashoff, H-O. (2019). - Scham, Schuld und Sexualität
Deutscher Ethikrat (2024). Stellungnahme zum § 173 StGB .
Gesetz über Ordnungswidrigkeiten und Straftaten im Sexualbereich - Kommentar § 173 StGB .
Comentarii
Trimiteți un comentariu