INSTRUMENTE CLINICE PENTRU IDENTIFICAREA ȘI PREVENIREA ESCROCHERIEI SENTIMENTALE

Un set coerent de instrumente clinice și psihoeducative, concepute pentru identificarea, prevenția și intervenția terapeutică în cazurile de escrocherie sentimentală. Instrumentele sunt formulate astfel încât să poată fi folosite în cabinet, în grupuri psihoeducative sau ca instrumente auto-ghidate.

Instrumentul 1 – Checklist de identificare a escrocului sentimental rafinat (nivel relațional)

Scop: Detectarea manipulării subtile în relații aparent „mature”, „conștiente”.

Răspunde cu DA / NU / NESIGUR.

A. Limbaj și prezentare

☐ Folosește frecvent limbaj psihologic (atașament, traumă, limite), fără asumare comportamentală.

☐ Se descrie ca „vindecat”, „matur emoțional”, „foarte conștient”.

☐ Se potrivește „prea bine” cu valorile tale încă de la început.

☐ Are povești de viață coerente, dar greu verificabile.

B. Dinamica relațională

☐ Creează rapid o conexiune profundă („rar am simțit asta”).

☐ Se arată empatic verbal, dar evită responsabilitatea concretă.

☐ Vorbește despre viitor înainte de a exista prezent real.

☐ Evită întâlniri reale sub pretexte „logice” sau „mature”.

C. Transfer emoțional

☐ Te simți „ales/aleasă” pentru profunzimea ta.

☐ Ai senzația că trebuie să fii atent(ă) să nu-l/o pierzi.

☐ Îți diminuezi îndoielile pentru a păstra conexiunea.

☐ Simți vinovăție când pui limite.

 Interpretare clinică:

5+ răspunsuri „DA” > risc crescut de manipulare rafinată

Accent pe secțiunea C > atașament activat + vulnerabilitate emoțională

Instrumentul 2 – Scala vulnerabilităților exploatabile (auto-evaluare ghidată)

Scop: Identificarea punctelor interne care cresc riscul de manipulare.

Evaluează fiecare afirmație de la 0 (deloc adevărat) la 4 (foarte adevărat).

- Mă simt profund validat(ă) când cineva mă înțelege emoțional.

- Îmi este greu să spun „nu” fără explicații.

- Mă simt responsabil(ă) de starea emoțională a celor apropiați.

- Tind să văd potențialul oamenilor, nu comportamentul real.

- Mă tem că voi rămâne singur(ă).

- Am fost în relații unde am oferit mai mult decât am primit.

- Confund uneori intensitatea cu intimitatea.

- Când iubesc, devin foarte loial(ă), chiar și în detrimentul meu.

Scor orientativ:

0–10 > vulnerabilitate redusă

11–20 > vulnerabilitate moderată

21–32 > vulnerabilitate crescută (zonă de lucru terapeutic)

Instrumentul 3 – Fișă CBT / REBT: demontarea manipulării

Scop: Corectarea distorsiunilor cognitive induse de escroc.

A – Situația

„Mi-a spus că sunt singura persoană care îl/o înțelege.”

B – Credințe automate

- „Dacă îl/o pierd, pierd ceva unic.”

- „Este matur emoțional, nu poate manipula.”

- „Dacă pun limite, voi distruge relația.”

C – Consecințe emoționale

- anxietate

- vinovăție

- atașament intens

- inhibarea intuiției

D – Disputare rațională

- Ce dovezi comportamentale susțin aceste afirmații?

- Ce face concret, nu ce spune?

- Ce aș spune unui client/prieten aflat în aceeași situație?

E – Credință alternativă sănătoasă

„O relație autentică rezistă limitelor și verificării realității.”

Instrumentul 4 - Diferențierea empatiei sănătoase de exploatarea emoțională

Scop: Clarificare psihoeducativă.

- Empatie sănătoasă vs Manipulare rafinată

- Respectă limite vs Se supără subtil când apar limite

- Acceptă ritmul tău vs  Creează urgență emoțională

- Nu cere sacrificii vs Le obține indirect

- Se validează reciproc vs Doar tu oferi suport

- Are fapte verificabile vs Are doar narațiuni greu de verificat 

Instrumentul 5 – Protocol de intervenție terapeutică (schematic)

Faza 1 – Stabilizare

- Normalizarea experienței

- Reducerea rușinii

- Ancorare în realitate (ce a fost concret vs. ce s-a proiectat)

Faza 2 – Explorare

- Schema de atașament activată

- Rolul personal (salvator, validator, protector)

- Istoric de relații similare

Faza 3 – Reconstrucție

- Limite emoționale

- Recalibrarea intuiției

- Diferențierea limbajului de comportament

Faza 4 – Prevenție

- Red flags personalizate

- Plan de siguranță relațională

- Rețea de realitate (persoane de referință)

Instrumentul 6 – Mini-ghid de prevenție pentru adolescenți (simplificat)

!!3 reguli de aur:

> Cei care te iubesc nu te grăbesc.

> Nimeni nu cere secrete, poze sau bani ca dovadă de iubire.

> Ce e real poate fi verificat.

Întrebări-cheie:

- Îl/o pot vedea real?

- Pot vorbi cu cineva despre relația asta?

- Mă simt liber(ă) sau tensionat(ă)?

Instrumentul 7 – Indicator terapeutic de ieșire din relația manipulativă

Clientul începe să:

- își recapete încrederea în percepție,

- nu mai justifice inconsecvențele celuilalt,

- simtă furie sănătoasă (nu doar rușine),

- prioritizeze siguranța emoțională,

- accepte pierderea iluziei, nu doar a persoanei.

Concluzie terapeutică 

Aceste instrumente nu au rolul de a crea suspiciune generalizată, ci discernământ relațional. Escrocii sentimentali rafinați sau de duzină pot păcăli mintea, dar nu pot susține consecvența comportamentală.

Bibliografie utilă 

Lucrări în limba română

• David, D. (2015). Psihologia poporului român: Profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală. Iași: Polirom.
• Enache, R. (2019). Trauma relațională. Atașament, abuz și vindecare. București: Editura Trei.
• Golu, M. (2012). Fundamentele psihologiei. București: Editura Universitară.
• Mitrofan, I. (Coord.). (2013). Psihologia relațiilor de cuplu. București: Editura SPER.
• Mitrofan, I., & Mitrofan, N. (2014). Psihosexologie. București: Editura SPER.
• Muntean, A. (2011). Psihologia atașamentului. Cluj-Napoca: Editura ASCR.

Lucrări în limba germană

• Bauer, J. (2005). Warum ich fühle, was du fühlst: Intuitive Kommunikation und das Geheimnis der Spiegelneurone. München: Heyne.
• Bauer, J. (2011). Prinzip Menschlichkeit: Warum wir von Natur aus kooperieren. München: Heyne.
• Bethke, H. (2018). Emotionale Abhängigkeit: Wenn Liebe zur Sucht wird. München: Droemer.
• Degen, R. (2017). Psychologische Manipulation: Wie sie funktioniert und wie man sich schützt. Freiburg: Herder.
• Rauchfleisch, U. (2010). Beziehungsfallen: Warum wir immer wieder an die Falschen geraten. Göttingen: Vandenhoeck & Ruprecht.
• Wardetzki, B. (2018). Der narzisstische Hunger: Wie wir uns vor dem emotionalen Ausgehungertwerden schützen. München: Kösel.
• Wardetzki, B. (2020). Weiblicher Narzissmus: Der Hunger nach Anerkennung. München: Kösel.
• Bundeskriminalamt. (2022). Romance Scams – Love Fraud: Täterstrategien und Opferprofile. Wiesbaden: BKA.

Lucrări în limba engleză

• Bowlby, J. (1988). A secure base: Parent-child attachment and healthy human development. New York, NY: Basic Books.
• Cialdini, R. B. (2009). Influence: Science and practice (5th ed.). Boston, MA: Pearson.
• Cross, C., Richards, K., & Smith, R. G. (2016). Understanding romance fraud. Canberra: Australian Institute of Criminology.
• Dutton, D. G., & Painter, S. (1993). Emotional attachments in abusive relationships: A test of traumatic bonding theory. Violence and Victims, 8(2), 105–120.
• Herman, J. L. (1997). Trauma and recovery. New York, NY: Basic Books.
• Simon, G. K. (2010). In sheep’s clothing: Understanding and dealing with manipulative people. New York, NY: Little, Brown and Company.
• Stern, R. (2007). The gaslight effect: How to spot and survive the hidden manipulation others use to control your life. New York, NY: Morgan Road Books.
• Van der Kolk, B. (2014). The body keeps the score: Brain, mind, and body in the healing of trauma. New York, NY: Viking.
• Whitty, M. T., & Buchanan, T. (2012). The online dating romance scam: Causes and consequences of victimhood. Psychology, Crime & Law, 18(1), 1–18.
• Stout, M. (2005). The sociopath next door. New York, NY: Broadway Books.