Un mic fragment din procesul terapeutic al Anei: Eliberarea din capcana trauma bonding-ului. Abuzul nu este iubire.
Introducere
Ana se află într-o luptă profundă pentru reconstrucția sinelui, deoarece, pe lângă trauma recentă a abuzului sexual, ea are un istoric de abuz sexual în copilărie (incest), ceea ce o face extrem de vulnerabilă la recăderea în tipare de abuz. Această vulnerabilitate psihologică a fost exploatată în mod abuziv de partenerul ei actual, care a creat cu Ana o legătură emoțională bazată pe trauma bonding, o legătură afectivă cu episoade frecvente de frică, manipulare și falsă afecțiune. Deși Ana este extrem de inteligentă și are o pregătire academică remarcabilă, istoricul ei de viață dureros și vulnerabilitatea emoțională nu pot fi ignorate în procesul terapeutic, deoarece exista riscul major de a reveni la vechiul tipar de relație abuzivă de care Ana s-a distanțat (cu dificultate) în ultimele luni.
In procesul terapeutic trebuie să se țină cont de mai multe aspecte esențiale, de la înțelegerea profundă a mecanismelor de abuz și trauma bonding, până la conștientizarea și restructurarea distorsiunilor cognitive profunde care o țin blocată într-o iluzie a iubirii
1. Crearea unui cadru de siguranță emoțională
Ana a trăit multiple forme de abuz, atât fizic, cât și psihologic, și disociază frecvent în momente de stres intens. De aceea, primul pas este crearea unui mediu terapeutic sigur, unde Ana să simtă că poate exprima fără judecată tot ce simte. Aceasta presupune:
•Stabilirea unor reguli clare ale terapiei, prin care i se oferă spațiu să exploreze fiecare gând și sentiment într-un ritm confortabil pentru ea.
•Împărțirea în pași mici a procesului terapeutic: fiecare etapă de recuperare este bazată pe o validare constantă și pe pași mici pentru reconectarea cu realitatea.
•Identificarea resurselor interne: Ana este foarte conștientă de resursele sale intelectuale, și acest aspect va fi cheia pentru a o ajuta să înțeleagă și să integreze experiențele traumatice.
▪︎ Exemplu de intervenție:
"Este în regulă să nu ai toate răspunsurile acum. Vom merge pas cu pas, și fiecare pas mic pe care îl faci este un progres în procesul tău de vindecare."
2. Conștientizarea și validarea abuzului: Trauma bonding și confuzia iubirii
Unul dintre cele mai importante aspecte in cadrul terapiei este validarea experienței de abuz și diferențierea clară între iubire și manipulare emoțională. Ana este ajutată să înțeleagă că trauma bonding-ul NU este un semn de iubire, ci un mecanism psihologic ce ține victimele captive emoțional prin frică, confuzie și uneori prin momente de aparentă afecțiune.
•Ea este ajutată să facă distincția între iubire și abuz: În terapia Anei, este extrem de important ca ea să înțeleagă diferența între iubirea sănătoasă (care implică respect, siguranță și reciprocitate) și abuzul emoțional și psihologic care o face să simtă că trebuie să își sacrifice autonomia, viața și echilibrul psiho emoțional pentru a menține relația.
•Recunoașterea manipulării și a semnalelor de abuz: In terapie, Ana este încurajată, și susținută psihologic, să fie capabilă să învețe să identifice semnele timpurii de abuz în relațiile sale, astfel încât să poată să le rupă în mod conștient și în fază incipientă atunci când este confruntată cu ele.
▪︎ Exemplu de intervenție:
"Este normal să fii confuză cu privire la intențiile sau comportamentul unei persoane, atunci când trăiești și momente de afecțiune din partea cuiva care te-a abuzat în mod repetat. Asta face parte din mecanismul de manipulare. Iubirea adevărată nu vine cu frică ori derută psihică."
3. Abordarea vulnerabilității și a istoricului de abuz sexual din copilărie
Vulnerabilitatea psihologică a Anei este direct legată de istoricul său de abuz din copilărie, care i-a afectat profund încrederea în propriile judecăți și alegeri. Această vulnerabilitate o face mai susceptibilă la a fi manipulată emoțional, chiar și în relațiile adulte. Este esențial să fie abordat în profunzime acest aspect delicat al identității ei, ajutând-o să:
Înțeleagă impactul abuzului din copilărie asupra percepției ei despre relații, iubire și intimitate.
•Reconstruirea încrederii în sine și în judecata proprie: Ana trebuie să învețe să se protejeze, să-și stabilească limite clare și să înțeleagă că nu este responsabilă pentru abuzurile trăite.
•Crearea unui spațiu de auto-empowerment: Ana trebuie să recunoască că are dreptul de a trăi fără frică și fără a fi manipulată.
▪︎ Exemplu de intervenție:
"Faptul că ai trăit abuzuri repetate în copilărie nu înseamnă că nu ai dreptul să fii fericită și să ai relații sigure acum. Poți să îți reconstruiesti încrederea în tine și să înveți să îți protejezi sensibilitatea, autonomia și sa dezvolți mecanisme sănătoase de gestionare psiho emoțională."
4. Abordarea disocierii și lucrul cu memoria
Ana disociază frecvent în momentele de stres sau frică, ceea ce duce la goluri în memorie și la dificultăți în a înțelege complet ce s-a întâmplat în timpul întâlnirilor cu agresorul. Este esențial ca procesul terapeutic să includă:
•Lucrul cu amintirile fragmentate: Terapia prin consolidarea memoriei poate ajuta Ana să recupereze piesele de puzzle ale experienței sale traumatizante și să le înțeleagă în contextul corect.
•Exerciții de „grounding”: Acestea o pot ajuta pe Ana să se reconecteze cu prezentul și să reducă disocierea. Terapia prin mindfulness, yoga sau tehnici de respirație pot fi de asemenea de ajutor.
•Restructurarea amintirilor: Ana poate învăța inclusiv sa își regândească amintirile dintr-o perspectivă mai obiectivă,rațională, proces care poate contribui la o mai bună conștientizare față de manipulările pe care le-a suferit în decursul timpului.
▪︎ Exemplu de intervenție:
"Este în regulă să nu îți amintești în acest moment toate detaliile. Mintea ta s-a protejat atunci prin disociere. Procesul actual de vindecare te va ajuta să înțelegi ce s-a întâmplat și ce poți face tu acum cât si în viitor (într-un mod concret și eficient) să te protejezi mai bine de potențiale contexte abuzive."
5. Identificarea distorsiunilor cognitive și disputarea lor
Ana prezintă distorsiuni cognitive profunde, care o fac să confunde iubirea cu abuzul. Terapia e necesar să o ajute să își conștientizeze aceste distorsiuni și să le restructureze. Printre cele mai comune distorsiuni cu care se confruntă Ana sunt:
5.1. „Dacă mă iubește și îl iubesc, atunci trebuie sa accept și răul pe care mi-l face. ”
Aceasta este o distorsiune clasică a trauma bonding-ului, în care Ana confunde abuzul cu iubirea.
•Restructurare cognitivă: „Iubirea adevărată nu face rău. Răul care îți este făcut nu poate fi confundat cu iubirea, deoarece nu are nimic de-a face cu iubirea.”
▪︎ Exemplu de intervenție:
"Am să te rog să te gândești la o relație în care ai simțit iubire autentică – te-a făcut acea persoană să te simți în siguranță, respectată și apreciată? Dacă da, atunci o poti numi iubirea.
5.2. „Nu am fost suficient de puternică să rezist”
•Această distorsiune este legată de auto-vinovăție, un mecanism pe care Ana l-a internalizat datorită experiențelor din copilărie și adolescență.
•Restructurare cognitivă: „Ai făcut tot ce ai putut pentru a supraviețui într-o situație imposibilă. Aceasta nu este o dovadă de slăbiciune.”
▪︎ Exemplu de intervenție:
"Nu ai fost niciodată vinovată de ce s-a întâmplat. Supraviețuirea nu înseamnă slăbiciune. Este real un act de curaj."
Concluzie
Ana se afla momentan într-un proces complex și profund de terapie și vindecare. In cadrul acestui proces ea este ajutată să rupă legăturile de trauma bonding/atașament nesănătos și să înțeleagă diferența între iubire și abuz. Prin restructurare cognitivă, recunoașterea și combaterea distorsiunilor cognitive și reconectarea cu sine, Ana poate învăța să își construiască o viață nouă, fără frică, fără manipulare și confuzie, regăsind totodată încrederea în propriile alegeri și în propriul discernământ.
Comentarii
Trimiteți un comentariu