Despre dispreț: O formă de pasiv-agresivitate distructivă în relațiile de cuplu
Disprețul este una dintre cele mai toxice forme de ostilitate emoțională într-o relație. În cuplu, disprețul semnalează o degradare profundă a respectului și empatiei față de partener. John Gottman, expert recunoscut în psihologia relațiilor, îl identifică drept cel mai sigur predictor al destrămării unui cuplu. Disprețul nu este o simplă critică – este o formă de comunicare care transmite: „Ești inferior mie.”
*La nivel psihologic, disprețul combină:
• agresivitatea pasivă (ton sarcastic, ironie, indiferență mimată),
• superioritatea morală sau intelectuală,
• invalidarea continuă a celuilalt,
• lipsa totală de compasiune și empatie.
2. Forme evidente vs. forme ascunse de exprimare a disprețului
*Forme evidente:
• sarcasm și ironie sistematică,
• imitarea jignitoare a partenerului,
• comentarii de tipul „Tu niciodată nu...”, „Numai o proastă ar crede că...”
• priviri de sus, gesturi de dezgust, râs batjocoritor.
*Forme ascunse:
• ignorare intenționată și răceală afectivă,
• complimentare cu subtext depreciativ,
• retragere strategică („Nu te bag în seamă, pentru că nu meriți.”),
• pseudo-răbdare fals condescendentă,
• comparații subtile cu alte femei (ex: „Femeile adevărate nu se plâng așa.../Femeile care merită respect și dragoste nu se comportă ca tine”)
3. Disprețul masculin față de parteneră vs. față de femei în general
Unii bărbați nu disprețuiesc doar partenera, ci proiectează acest tip de ostilitate asupra întregului gen feminin. Acest dispreț are adesea rădăcini în:
• traume infantile (mame critice, absente sau abuzive),
• răniri narcisice în adolescență (respingere, umilință, comparație cu alți bărbați),
• internalizări misogine din cultură, religie, cercuri sociale.
Un astfel de bărbat:
• percepe femeile ca fiind manipulatoare, slabe sau inferioare,
• se teme de intimitate autentică și o înlocuiește cu control sau obiectificare sexuală,
• nu este capabil să simtă empatie reală pentru parteneră,
• consideră emoționalitatea ca o slăbiciune de disprețuit.
4. Ce se ascunde psihologic în spatele acestei ostilități?
Disprețul este o mască defensivă. Sub ea se află:
• frică de vulnerabilitate și abandon – bărbatul atacă pentru a nu fi rănit,
• rușine profundă – proiectată asupra partenerei prin devalorizare,
• dificultăți de reglare emoțională – el nu își poate exprima sănătos furia sau nevoile,
• identitate de gen fragilă – masculinitatea sa este defensivă, dominatoare, dar golită de iubire matură.
5. Rolul misoginiei: între cultură și psihopatologie
Misoginia este mai mult decât o atitudine culturală – este uneori un simptom al tulburărilor de personalitate (narcisism, borderline, antisocial), dar poate fi și o formă de apărare împotriva unei identități masculine fragile.
Misoginul:
• se teme de autonomia și inteligența femeilor,
• le „pune la locul lor” prin dispreț, umilire sau dominare sexuală,
• poate fi fascinat erotic de femei, dar nu le respectă emoțional.
6. Bărbații care nu știu să iubească: un scurt profil clinic
Acești bărbați:
• confundă sexul cu intimitatea,
• se tem de relații egale (preferă subordonarea sau distanța),
• nu pot valida emoțiile unei femei fără să se simtă „slabi”,
• disprețuiesc ceea ce nu înțeleg sau nu pot controla.
☆Mulți dintre ei nu au avut niciodată un model de atașament sigur. Dezvoltă o „masculinitate defensivă”, hipercompetitivă, autosuficientă, dar emoțional aridă.
7. Ponturi terapeutice pentru intervenție
REBT: Lucrul cu convingerile iraționale ale bărbatului – „Dacă o femeie plânge, înseamnă că e slabă sau manipulatoare.”
Disputare: „Există dovezi că vulnerabilitatea este semn de manipulare? Sau e un semn de umanitate?”
DBT: Reglarea afectivă și toleranța la disconfort în contexte de intimitate. Exerciții de mindfulness în prezența emoțiilor feminine.
Schema Therapy: Explorarea schemelor de deficiență, rușine, subjugare sau neîncredere/abuz.
Psihosexualitate: Reeducarea percepției asupra sexualității feminine ca fiind egal valoroasă și expresie a unei relații intime, nu doar obiect de consum.
Cuplu: Intervenții sistemice pentru limitarea ostilității pasiv-agresive și cultivarea dialogului autentic.
8. Concluzii finale
Disprețul într-o relație nu este doar o atitudine, ci o formă de violență psihologică subtilă, care corodează baza emoțională a cuplului. În cazul bărbaților, el poate reflecta atât o cultură misogină interiorizată, cât și un pattern de atașament nesigur sau tulburare de personalitate.
Pentru partenera unui astfel de bărbat, este esențială delimitarea clară a granițelor personale, validarea propriei valori și eventual intervenția psihoterapeutică, individuală sau de cuplu.
☆Câteva exerciții REBT și DBT pentru disprețul pasiv-agresiv în cuplu
I. Intervenții REBT – pentru bărbații care exprimă dispreț
1. Disputarea convingerii iraționale: „Dacă arăt empatie față de o femeie, devin slab.”
Exercițiu scris:
• Care sunt dovezile că empatia = slăbiciune?
• Ce modele de bărbați empatici admiri?
• Ce ți-ar spune o persoană matură emoțional despre această convingere?
2. Exercițiu de restructurare ABCDE
A (Activating event): Partenera exprimă tristețe.
B (Belief): „Ea exagerează, încearcă să mă manipuleze.”
C (Consequence): Devii rece, sarcastic.
D (Disputation): Poate tristețea ei exprimă o nevoie, nu un atac?
E (New Effect): Înveți să întrebi: „Cum pot fi prezent pentru tine fără să simt că sunt atacat?”
3. Provocarea standardelor rigide
• „Femeile ar trebui să fie raționale și puternice tot timpul.”
Reformulare: „E firesc ca oamenii – inclusiv femeile – să aibă vulnerabilități emoționale.”
II. Intervenții DBT – pentru reglarea disprețului și ostilității
1. Mindfulness: Observarea disprețului în timp real
• Încearcă să identifici gândul disprețuitor ca pe un „nor trecător” în mintea ta.
• Etichetare: „Acesta este un gând disprețuitor, nu un adevăr absolut.”
2. STOP Skill (Stop, Take a step back, Observe, Proceed mindfully)
• Situație: Partenera plânge.
• Aplicare:
• Stop impulsul de a ironiza.
• Take a step back – respiri de 3 ori adânc.
▪︎ Observă emoțiile tale – poate este disconfort, nu furie.
• Proceed: Spui ceva simplu: „Ce s-a întâmplat? Vrei să vorbim?”
3. Exercițiu de validare emoțională (nivel 1 și 2)
Nivel 1: „Văd că îți e greu acum.”
Nivel 2: „Pot înțelege de ce te-ai simți rănită, dacă ai perceput ce am spus ca fiind dur.”
III. Intervenții REBT – pentru partenera unui bărbat disprețuitor
1. Disputarea convingerii: „Dacă mă ignoră sau mă umilește, e vina mea.”
Dovezi contra:
- Ai fost la fel și în alte relații?
- Când te respecți pe tine, permiți astfel de comportamente?
2. Autoafirmație rațională:
• „Faptul că el mă disprețuiește nu definește valoarea mea. El comunică propriile lui limite.”
3. Dialog socratic cu sine:
• Ce ar spune o prietenă bună dacă ar auzi cum îți vorbește?
• Ți-ai permite să vorbești așa unei persoane dragi?
IV. Intervenții DBT – pentru parteneră (autoreglare și granițe)
1. Distres Tolerance – Tehnica „Radical Acceptance”
• Fraze de antrenament:
• „Nu-mi place cum mă tratează, dar nu mai opun rezistență realității.”
• „Accept că nu pot schimba pe altcineva, dar pot decide pentru mine.”
2. Exercițiu DEAR MAN – pentru cereri ferme
D – Describe: „Când vorbești cu sarcasm, mă simt rănită.”
E – Express: „Am nevoie de respect și empatie.”
A – Assert: „Te rog să te exprimi fără ironie.”
R – Reinforce: „Relația noastră are de câștigat când comunicăm clar.”
MAN – Mindful, Appear confident, Negotiate.
3. Validarea de sine ( conform DBT):
„Am dreptul să cer respect. Nu este slăbiciune, ci igienă relațională.”
Comentarii
Trimiteți un comentariu