Disprețul (pe scurt) - Forma de manifestare a pasiv-agresivității în cuplu

Disprețul este considerat, în psihologia relațională, una dintre cele mai toxice emoții care pot apărea într-o relație intimă. John Gottman, în studiile sale longitudinale despre dinamica cuplurilor, a identificat disprețul drept cel mai sigur predictor al destrămării unei relații. Spre deosebire de furia direct exprimată, care are o funcție de reglare și poate duce la clarificare și reconciliere, disprețul paralizează comunicarea și induce o dinamică de superioritate-subordonare, blocând intimitatea emoțională.

1. Disprețul ca formă de manifestare a pasiv-agresivității 

Pasiv-agresivitatea este o formă indirectă de exprimare a furiei, frustrării sau ostilității.

 ☆ Disprețul se încadrează în sfera pasiv-agresivității prin modul său disimulat și adesea „rafinat” de a invalida, minimiza sau ironiza partenerul/a.

Forme evidente de manifestare a disprețului:

- batjocura sau sarcasmul constant;

- ridiculizarea punctelor de vedere ale partenerei;

- mimică disprețuitoare (datul ochilor peste cap, zâmbet ironic, atitudine zeflemitoare);

- remarci umilitoare în public sau în privat;

- imitarea vocii sau gesturilor partenerei cu intenție de batjocoră;

- superioritate intelectuală afişată constant.

Forme ascunse de exprimare a disprețului:

- tăceri încărcate de mesaj (tăcerea „punitivă”);

- neascultarea deliberată, ignorarea subtilă;

- răceală emoțională menținută voit, ca pedeapsă;

- oferirea de „sfaturi” cu aer condescendent;

- infantilizarea partenerei;

- minimalizarea realizărilor sau preocupărilor ei.

Disprețul pasiv-agresiv este adesea greu de identificat în mod clar, mai ales în relații cu o lungă istorie de dezechilibru afectiv și comunicare erodată.

2. Disprețul la bărbați – trăsături specifice

La bărbați, disprețul față de parteneră se poate manifesta ca parte dintr-un pattern de misoginie relațională, deconectare emoțională sau narcisism defensiv. 

Bărbatul disprețuitor:

- își invalidează partenera sub pretextul că „doar spune adevărul”;

- refuză implicarea afectivă, considerând-o „slăbiciune feminină”;

- controlează prin ironie, sarcasm și „umor” dur;

- se raportează la femei ca fiind inferioare moral sau rațional.

Acest comportament poate avea originea în:

- o mamă critică, care a umilit și a respins frecvent copilul.

- modele masculine toxice în copilărie (tați disprețuitori, misogini);

- rușinea reprimată față de propria vulnerabilitate și tendința de a o proiecta asupra femeii.

3. Psihodinamica bărbaților care nu iubesc femeile ci le disprețuiesc

Unii bărbați nu știu cum să iubească femeile – pentru că nu au avut un model sănătos, dar nici acces la o intimitate sigură. La ei, iubirea este confundată cu:

- posesia;

- dominația;

- performanța sexuală.

☆Acești bărbați  nu „iubesc” in mod autentic femeile ca ființe emoționale autonome, ci doar în măsura în care femeia le satisface nevoile, reduce anxietatea, le întărește egoul sau validează masculinitatea.

În cazurile mai grave, putem vorbi despre:

- misoginie internalizată: ura față de feminitatea proprie reprimată;

- detașare afectivă cronică: atașament evitant sau dezorganizat;

- borderline masculin: iubire idealizată rapidă, urmată de dispreț și devalorizare;

- traume sexuale mascate: care generează furie față de femei și sexualitate.

4. Cum poate partenera sa înțeleagă acest comportament?

Partenera unui bărbat care exprimă dispreț trebuie să înțeleagă că:

- disprețul nu este o formă de „stil personal/ fel de a fi”, ci o formă de abuz emoțional;

- nu este responsabilă pentru trauma sau frustrarea bărbatului;

- disprețul ascunde, de cele mai multe ori, frică, rușine sau o identitate de sine fragilă;

- fără confruntare blândă și intervenție terapeutică, dinamica disprețului se adâncește;

- „reeducarea” sau „salvarea” bărbatului disprețuitor nu este responsabilitatea ei.

5. Ponturi terapeutice pentru intervenție

CBT/REBT:

- Identificarea credințelor iraționale de tip: „Femeile sunt slabe/inferioare/instabile”;

- Disputarea distorsiunilor cognitive (etichete globale, gândire alb-negru, suprageneralizări);

- Reînvățarea exprimării frustrării fără ostilitate;

- Dezvoltarea empatiei și a limbajului emoțional.

DBT:

- Validarea disprețului ca apărare (nu ca „adevăr”);

- Exersarea reglării emoționale în momente de critică sau rușine;

- Mindfulness relațional – conștientizarea momentelor în care apare disprețul;

- Antrenarea abilității de a cere și a oferi sprijin în relație.

- Psihodinamic/atașament:

- Explorarea figurilor parentale și a scenariilor internalizate despre feminitate;

- Lucrul cu furia reprimată față de femei semnificative din trecut;

- Reformularea masculinității dintr-o paradigmă relațională și empatică.

6. Concluzii

Disprețul exprimat de un bărbat într-o relație este adesea doar vârful aisbergului unei structuri afective marcate de frică, defensivitate și rănire profundă. Nu toate manifestările pasiv-agresive sunt conștiente sau intenționate, dar toate au consecințe serioase asupra relației. Intervenția terapeutică trebuie să țină cont de sursa disprețului, de posibila traumă identitară a bărbatului și de impactul asupra partenerei.

În final, disprețul nu se „tratează” doar prin îmblânzirea limbajului, ci prin reconstrucția modului în care un bărbat se vede pe sine, vede femeile și vede iubirea.

 Exerciții REBT/DBT pentru cupluri afectate de dispreț

1. Exercițiu REBT: Disputarea credințelor disprețuitoare

Scop: Identificarea și reformularea gândurilor ostile și generalizatoare despre partener(ă).

Situație declanșatoare: „Ea îmi cere mereu atenție.”

Gând automat: „E slabă, dependentă și emoțională.”

Credință irațională: „Femeile trebuie să fie logice, nu afective.”

Disputare rațională:

- Este adevărat că toate femeile sunt așa?

- Ce dovezi am că a cere afecțiune e o slăbiciune?

- Ce alternative sănătoase pot gândi?

☆Nouă convingere rațională: „Fiecare persoană are nevoi diferite. A cere apropiere nu înseamnă slăbiciune, ci dorință de conectare.”

2. Exercițiu DBT: Pauză de validare

Scop: Întreruperea ciclului dispreț–rușine prin validare emoțională.

Instrucțiuni: Înainte de a reacționa sarcastic sau ironic:

- Pauză de 10 secunde.

- Inspir profund.

- Îmi spun: „Ce trăiește partenera mea acum?”

Verbalizare neutră: „Îmi dau seama că ești frustrată și vrei să ne înțelegem. Nu sunt pregătit acum, dar revin la tine în 10 minute.”

Scop terapeutic: Antrenarea empatiei afective și reglarea impulsului disprețuitor.

3. Exercițiu de cuplu: „Traducerea disprețului”

Scop: Recunoașterea nevoii sau fricii din spatele comentariului disprețuitor.

Dispreț: „Ești obositoare când vorbești așa.”

Traducere emoțională: „Simt că pierd controlul când se ridică tonul. Mă sperie.”

Formulare asertivă: „Când tonul devine ridicat, mă simt invadat. Aș vrea să discutăm mai calm.”

Fișă de lucru: Partenera unui bărbat disprețuitor

☆ Întrebări de reflecție:

1. Mă simt des invalidată, ironizată sau umilită în prezența lui?

2. Îmi cenzurez gândurile de teamă că voi fi ridiculizată?

3. Încerc să-l „educ”, „vindec” sau „salvez”?

4. Îmi asum vina pentru reacțiile lui ostile?

5. Mă simt epuizată emoțional după interacțiuni banale?

Limite sănătoase:

- Nu este datoria mea să-i gestionez traumele nerezolvate.

- Am dreptul să fiu tratată cu respect – inclusiv în tăceri și gesturi.

- Merit o relație în care comunicarea e reciprocă, nu unidirecțională.

☆Decizie conștientă:

„Aleg să fiu atentă la semnele de dispreț și să-mi onorez nevoia de siguranță emoțională.”

Bibliografie utilă recomandată:

Cărți fundamentale de citit:

▪︎ John Gottman – The Seven Principles for Making Marriage Work

▪︎ Harriet Lerner – The Dance of Anger

▪︎ Marshall Rosenberg – Nonviolent Communication

▪︎ Terrence Real – I Don’t Want to Talk About It (despre rușinea masculină)

▪︎ Lundy Bancroft – Why Does He Do That? Inside the Minds of Angry and Controlling Men

Câteva studii și articole interesante:

• Gottman, J. M. (1994). What Predicts Divorce? The Relationship Between Marital Processes and Marital Outcomes.

• Wexler, D. B. (2009). Men in Therapy: New Approaches for Effective Treatment.

• Linehan, M. (1993). Skills Training Manual for Treating Borderline Personality Disorder.

Resurse online:

- PsychologyToday.com – articole despre dispreț, cuplu și pasiv-agresivitate.

- The Gottman Institute – blog și exerciții pentru sănătatea relațională.

- TEDx: „The Power of Vulnerability” – Brene Brown.