Despre biasuri cognitive - pe scurt

CE SUNT BIASURILE COGNITIVE?

Biasurile cognitive sunt distorsiuni sistematice și inconștiente în procesarea informațiilor. Ele influențează modul în care percepem realitatea, luăm decizii, evaluăm faptele și relaționăm cu ceilalți. Sunt scurtături mentale (heuristici) pe care creierul le folosește pentru a economisi energie, dar care uneori duc la erori de judecată.

CUM SE MANIFESTĂ?

Biasurile cognitive apar în:

• Evaluarea situațiilor ambigue sau complexe;

• Luarea deciziilor rapide sub presiune;

• Judecarea altora sau a propriei persoane;

• Interpretarea evenimentelor trecute (memorie distorsionată);

• Raționamentele emoționale sau defensive.

CUM LE CONȘTIENTIZĂM ȘI CORECTĂM?

1. Psihopeducație: învățarea despre biasuri te ajută să le identifici la tine și la alții.

2. Jurnale cognitive (ex: ABC/REBT): scrierea gândurilor și analizarea lor logică.

3. Întrebări de disputare: Ce dovezi am? Ce alternative există? Gândesc în extreme?

4. Feedback extern: Discutarea gândurilor cu persoane de încredere.

5. Mindfulness & autoreflecție: Observarea gândurilor fără judecată.

TIPURI DE BIASURI COGNITIVE CU EXEMPLE ȘI POSIBILE CORECȚII

1. Biasul de confirmare

Definiție: Tendința de a căuta, interpreta și aminti informații care susțin convingerile preexistente.

Exemplu: O persoană crede că terapia nu ajută. Va ignora articolele științifice pozitive și va reține doar poveștile negative de pe forumuri.

Corectare: Caută în mod activ informații care contrazic credințele tale. Pune întrebarea: “Ce ar dovedi contrariul?”

2. Biasul negativității

Definiție: Tendința de a acorda mai multă greutate evenimentelor negative decât celor pozitive.

Exemplu: Primești 9 complimente și un comentariu critic – te concentrezi doar pe critică.

Corectare: Practică recunoștința zilnică și evaluarea echilibrată: “Ce lucruri bune au fost azi?”

3. Efectul Dunning-Kruger

Definiție: Persoanele cu competențe scăzute tind să își supraestimeze abilitățile; cei competenți le subestimează.

Exemplu: Un student începător crede că știe “tot” despre psihologie după un curs introductiv.

Corectare: Acceptă feedbackul, caută evaluări obiective și dezvoltă metacogniția (conștiința propriilor limite).

4. Biasul actor-observator

Definiție: Când greșim, dăm vina pe context; când altcineva greșește, dăm vina pe trăsătura lor de caracter.

Exemplu: Eu am întârziat pentru că a fost aglomerație. Tu ai întârziat pentru că ești iresponsabil.

Corectare: Întreabă-te: “Dacă eu aș fi în locul lui/ei, ce scuză validă aș avea?”

5. Biasul retrospectiv („știa-i că așa va fi”)

Definiție: Tendința de a considera că un eveniment era previzibil după ce s-a întâmplat.

Exemplu: După ce un cuplu se desparte, cineva spune: „Se vedea că nu va merge!”.

Corectare: Recunoaște incertitudinea reală din trecut și evită suprasimplificările.

6. Biasul de disponibilitate

Definiție: Judecăm probabilitatea unui eveniment în funcție de cât de ușor ne vine în minte.

Exemplu: După ce vezi știri despre accidente de avion, crezi că zborul este periculos (deși statistic nu este).

Corectare: Consultă date reale. Verifică: “Este această impresie bazată pe fapte sau pe emoții?”

7. Efectul de halo

Definiție: O trăsătură pozitivă (ex: frumusețea) influențează percepția globală asupra persoanei.

Exemplu: O persoană atrăgătoare este considerată automat și mai inteligentă sau morală.

Corectare: Separă evaluările. Întreabă-te: “Această trăsătură e relevantă pentru ceea ce evaluez?”

8. Gândirea alb-negru (dihotomică)

Definiție: Vederea lucrurilor în extreme, fără nuanțe.

Exemplu: „Dacă nu sunt perfect/ă, sunt un eșec.”

Corectare: Practică gândirea nuanțată: “Chiar dacă nu a ieșit perfect, ce a fost totuși OK?”

9. Catastrofarea

Definiție: Presupunerea automată a celui mai rău scenariu posibil.

Exemplu: „Dacă mă bâlbâi în prezentare, toți vor râde și voi fi umilit.”

Corectare: Raționalizează: “Care sunt șansele reale? Și dacă se întâmplă, cum pot gestiona?”

10. Supraviețuirea selectivă

Definiție: Ne concentrăm pe cazurile vizibile, ignorând cele eșuate.

Exemplu: Vedem doar antreprenori de succes pe social media și credem că succesul e garantat dacă „vrei destul de mult”.

Corectare: Caută și studiază cazurile de eșec pentru o imagine completă.

CONCLUZII IMPORTANTE

1. Toți avem biasuri cognitive – nu sunt patologice, ci naturale.

2. Conștientizarea este primul pas spre schimbare.

3. Instrumentele CBT și REBT sunt extrem de eficiente pentru corectarea biasurilor.

4. Reflecția, dialogul și verificarea logică a gândurilor sunt armele cele mai bune.

5. Biasurile influențează nu doar deciziile personale, ci și relațiile, cariera, sănătatea mentală.