Sindromul Pica – O analiză psihologică explicativă

1. Definiție

Pica este o tulburare de comportament alimentar caracterizată prin consumul persistent de substanțe non-nutritive și nealimentare (de exemplu: pământ, cretă, hârtie, păr, gheață, săpun, țigări, metal, etc.) pentru o perioadă de cel puțin o lună, într-un mod neadecvat nivelului de dezvoltare și nu ca parte a unei practici culturale sau religioase acceptate.

2. Manifestări clinice

Comportamentul de tip Pica poate varia în funcție de tipul de obiect ingerat:

• Geofagie: consum de pământ, argilă, nisip

• Amilofagie: consum de amidon sau produse pe bază de amidon (pudră de spălat, orez crud)

• Pagofagie: consum compulsiv de gheață

• Coprofagie: consum de materii fecale

• Trichofagie: consum de păr (poate duce la bezoari – acumulări de păr în stomac)

• Xilofagie: consum de lemn sau hârtie

Comportamentul poate fi:

• Secretizat sau disimulat (mai ales la adolescenți și adulți)

• Observat direct în copilărie

• Asociat cu senzații de calm, plăcere sau reducere a anxietății (mecanism asemănător tulburărilor obsesiv-compulsive)

3. Criterii de diagnostic (DSM-5)

Conform DSM-5, pentru a fi diagnosticat cu Pica trebuie îndeplinite următoarele criterii:

A. Consumul persistent de substanțe non-nutritive, non-alimentare, timp de cel puțin 1 lună.

B. Comportamentul nu este adecvat pentru nivelul de dezvoltare al individului (de ex., nu este considerat normal pentru un copil de 2 ani să mănânce pământ, dar pentru un copil de 4 ani este deja patologic).

C. Comportamentul nu face parte dintr-un context cultural acceptat sau o practică religioasă.

D. Dacă comportamentul are loc în contextul unei alte tulburări (autism, retard mental, schizofrenie etc.), este suficient de sever pentru a necesita atenție clinică suplimentară.

4. Cauze și factori de risc

Etiologia sindromului Pica este multifactorială, incluzând factori biologici, psihologici și socio-culturali:

a) Factori biologici:

Deficiențe nutriționale: fier, zinc, calciu (pagofagia e adesea legată de deficit de fier)

• Tulburări gastrointestinale

• Sarcina (uneori pica apare tranzitoriu)

• Tulburări metabolice

b) Factori psihologici:

• Tulburări de dezvoltare (autism, retard intelectual)

• Tulburări obsesiv-compulsive

• Trauma psihologică, neglijare sau atașament nesecurizant

• Nevoi senzoriale crescute (căutarea texturilor, gusturilor, etc.)

c) Factori sociali și culturali:

• Practici culturale transmise intergenerațional (ex. geofagia în anumite culturi africane)

• Sărăcie extremă sau lipsa accesului la hrană

• Neglijare parentală și lipsa de supraveghere

5. Comorbidități frecvente

• Tulburări din spectrul autist

• Retard intelectual

• Tulburări obsesiv-compulsive

• Schizofrenie

• Tulburări de atașament

• Depresie (în special în adolescență și sarcină)

6. Evaluare clinică

• Evaluarea include:

• Interviu clinic detaliat (istoricul consumului, contextul psihosocial, starea nutrițională)

• Chestionare pentru screening de tulburări neuropsihiatrice

• Analize biologice: hemoleucogramă, fier seric, zinc, electroliți

• Imagistică (în caz de ingerare de obiecte periculoase)

7. Tratament și intervenții terapeutice

a) Intervenții psihologice:

• Terapia cognitiv-comportamentală (CBT)

• Identificarea factorilor declanșatori (tristețe, plictiseală, anxietate)

• Restricționarea accesului la obiecte ingerate

• Tehnici de redirecționare comportamentală (inclusiv învățare diferențiată, întărire pozitivă)

• Expunere cu prevenția răspunsului (în cazurile cu componentă obsesiv-compulsivă)

• Tehnici REBT: Disputarea credințelor iraționale de tip „nu pot rezista”, „am nevoie de asta ca să mă calmez”

• Jurnal ABC pentru monitorizarea impulsului și automonitorizare

b) Intervenții nutriționale:

• Corectarea deficitelor (fier, zinc)

• Consult cu un medic nutriționist

c) Psihoterapie familială / educațională:

• Implicarea părinților (copii) sau partenerului (adulți)

• Suport educațional și psihoeducație privind riscurile ingestiei

d) Tratament psihiatric:

Dacă există tulburări comorbide (OCD, depresie, autism): tratament psihofarmacologic adaptat

Exemple: SSRI (fluoxetină), antipsihotice atipice în cazuri severe

8. Complicații posibile

• Obstrucții intestinale

• Ocluzii sau perforații digestive

• Intoxicații (ex. cu plumb)

• Infecții parazitare

• Anemie severă

• Malnutriție

• Complicații psihosociale (stigmatizare, izolare, retragere socială)

9. Prognostic

În copilărie poate remite odata cu maturizarea, dar formele persistente sau severe necesită intervenții continue.

• Prognosticul este bun dacă este diagnosticat devreme și tratat multidisciplinar.

• În cazurile comorbide (ex: retard sever, autism), poate deveni cronic și refractar.